Connect with us

Social

Primăria Lugoj a “pierdut” aproape 200 de hectare de păşune, majoritatea transformate în balastiere

Publicat

în

FOTO arhiva

Raportul Curţii de Conturi scoate la iveală grave nereguli asupra modului de organizare și ținerea la zi a evidenței patrimoniului, la Primăria Lugoj, deoarece nu s-au respectat cerințele cadrului legal în privința evidenței cadastrale și contabile a pășunilor. Acestea nefiind evaluate, înregistrate în evidența contabilă și nici înscrise integral în cartea funciară.

RETIM

192,8 de hectare au ajuns la diferiţi beneficiari

Pe baza propunerilor comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate asupra terenurilor, a fost emis de prefectul judeţului, în anul 1994, un ordin privind trecerea în proprietatea Municipiul Lugoj şi administrarea Consiliului Local a păşunii comunale în suprafață totală de 972,65 hectare păşune. Deși acest teren aparține entității publice verificate, respectiv domeniului privat al Municipiului Lugoj, acesta nu a fost evaluat și nu se regăsește în patrimoniul acesteia, fiind astfel încălcate, atât reglementările contabile în vigoare, cât și prevederile privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor proprii.       

Autoliv angajează

Din cauza diferenţei dintre suprafaţa de teren atribuită prin ordinul prefectului de 972,65 hectare păşune şi suprafaţa de 779,8114 hectare pentru care a fost realizat amenajamentul pastoral, auditorii Curţii de Conturi au solicitat personalului de specialitate din cadrul unităţii administrativ teritoriale, argumentarea acestor diferenţe.

Reprezentanţii Primăriei Lugoj au arătat că au acordat suprafeţe din păşune pentru construirea centurii municipiului Lugoj, persoanelor fizice la Legea 18/1991 şi pentru efectuarea unor lotizări în vederea realizării de construcţii de locuinţe. Din suprafaţa totală de 972,65 hectare păşune, suprafaţa totală de 192,8708 hectare se susţine că a fost scoasă din păşune, suprafaţă rămasă ca păşune fiind de 779,8114 hectare.

După verificări, inspectorii au ajuns la că concluzia că: “Pentru suprafaţa de 6,83 ha păşune (din suprafaţa totală de 192,8708 hectare ) nu au fost puse la dispoziţia echipei de audit, documente care să susţină scoaterea din evidenţă a suprafeţei de păşunat, cu toate acestea, această suprafaţă nu a fost cuprinsă în amenajamentul pastoral. Suprafaţa de 20,9 ha. păşune care a făcut obiectul H.C.L.M. Lugoj nr. 42/18.02.2003, modificată prin H.C.L.M. Lugoj nr. 83/18.03.2003, care ulterior a făcut obiectul unor dezmembrări în serie, dreptul de administrare fiind în favoarea Consiliului local al Municipiului Lugoj, este evidenţiat în planul cadastral ca păşune, suprafaţa de 1.823 mp de teren este destinată pentru drum. Terenul situat pe DN 6, spre Caransebeş a făcut obiectul Contractului de asociere dintre Consiliul Local Municipal Lugoj şi S.C. AEGEF GRUP S.R.L. La art. 33 din contract a fost prevăzut ca „după încetarea contractului de asociere, OFERTANTUL se obligă să predea ACCEPTANTULUI terenul ce face obiectul asocierii, în condiţii care asigură exploatarea în siguranţă în cadrul unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol) şi în condiţii impuse de Inspectoratul pentru protecţia mediului, prin acordul de mediu.” Se constată că nici această suprafaţă de teren nu a fost cuprinsă în amenajamentul pastoral şi nu a fost inventariată în conformitate cu destinaţia înscrisă în actele cadastrale şi în conformitate cu prevederile legale. Suprafaţa totală de 41,40 ha care a făcut obiectul H.C.L.M. Lugoj nr. 29/23.02.2006, prin care s-a aprobat schimbarea temporară a destinaţiei unor terenuri din păşune în terenuri pentru exploatare produse balastiere, nu se regăsesc de asemenea în amenajamentul pastoral.”, se arată în raportul curţii de conturi.

Conform aceluiaşi document, concesionarea terenurilor a fost aprobată prin hotărâri ale consiliului municipal. În anul 2006, o suprafaţă de 159.000 mp a fost concesionată în favoarea SC ”COMPACT PRODUCT” SRL pentru o perioada de 5 ani, întocmindu-se contracte de concesiune a terenului pentru exploatare produse de balastieră. În anul 2007, a fost aprobată concesionarea terenului în suprafaţă de 163.500 mp, pentru exploatare balastieră,  în favoarea SC DAMINIX SRL pentru o perioada de 5 ani.

La art. 9 litera h)  din contract a fost prevăzut ca „după încetarea contractului de concesiune, concesionarul are obligaţia să redea concedentului terenul ce face obiectul concesiunii, în condiţii care asigură exploatarea în siguranţă în cadrul unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol) şi în condiţii impuse de Inspectoratul pentru protecţia mediului, prin acordul de mediu.” Articolul 20 din contractul de concesiune prevede: „ În situaţiile de încetare a contractului prevăzute la art.19 bunurile imobile construite de concesionar pe terenurile proprietate de stat trec la sfârşitul concesiunii în proprietatea concedentului, potrivit regulilor referitoare la accesiunea imobiliară artificială.”

Primăria „a uitat” să-şi mai ia terenurile înapoi

În timpul verificării, Curtea de Conturi a solicitat Primăriei Lugoj prezentarea autorizaţiilor de construire pentru deschiderea activităţii de exploatare a produse de balastieră, conform prevederilor contractuale stipulate în contractele mai sus menţionate, însă reprezentanţii entităţii susţin că nu au fost emise astfel de autorizaţii. De asemenea nu s-a pus la dispoziţia auditorilor, documente din care să rezulte încetarea activităţii de exploatare balastieră, şi nici documente prin care se predă terenul în cauză Primăriei Lugoj, în condiţii care să asigure exploatarea în siguranţă a unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol) şi în condiţii impuse de Inspectoratul pentru protecţia mediului, prin acordul de mediu.

Din centralizatorul agregatelor exploatate de Compact Product S.R.L. şi Daminix S.R.L., întocmit de Compartimentul comercial din cadrul entităţii auditate, rezultă că cele două societăţi care au concesionat teren în vederea realizării activităţii de exploatare produse de balastieră, au realizat venituri din această activitate şi în consecinţă se dovedeşte că au exploatat aceste terenuri.

Pentru verificarea realităţii în teren, auditorii Curţii de Conturi, împreună cu reprezentanţii Primăriei Lugoj, s-au deplasat la trupurile de păşune care au făcut obiectul celor două contracte de concesiune pentru exploatarea produselor balastiere. La momentul deplasării nu s-a constatat activitate de exploatare balastieră activă; trupurile de păşune prezintă taluzuri, cu denivelaţii şi excavări ca urmare a activităţii de exploatare balastieră; terenurile în cauză sunt acoperite de vegetaţie spontană, inclusiv arbori şi arbuşti; la faţa locului, pe terenul identificat cu număr cadastral  Ps 999 şi Ps 998 s-a  observat o porţiune excavată , având o adâncime de aproximativ 4 m, în formă ovală, având un diametru de aproximativ 100 m, iar altul de aproximativ 40 m, fiind prezentă vegetaţie.

Din cele constatate, se reţine faptul că la încheierea exploatării de agregate minerale, nu a fost realizată amenajarea spaţiilor verzi, nu a fost asigură exploatarea în siguranţă în cadrul unei activităţi din domeniul agricol (exemplu piscicol), conform prevederilor contractuale.

Faţă de cele prezentate, se constată pe de o parte faptul că nu s-a procedat la evaluarea, înregistrarea în evidența contabilă și nici la înscrierea integral în cartea funciară a suprafeţelor de păşunat, precum şi la neinventarierea suprafeţelor de păşune în conformitate cu situaţia reală şi documentele care atestă proprietatea acestora. Neîndeplinirea prevederilor stipulate la art. 9 litera h) din contractele de concesiune mai sus menţionate, a condus la, neincluderea în categoria exploatărilor agricole (piscicole) a celor 32,25 ha. care aparţin Consiliului Local Lugoj, precum şi la nerealizarea de venituri acestuia. Prin neintroducerea terenului în circuitul agricol se diminuează veniturile unităţii administrativ teritorială. Cauzele şi împrejurările care au condus la producerea abaterii: ordonatorul de credite, primarul municipiului, nu a asigurat funcționarea corespunzătoare a formelor de control intern;

Consecinţele economico-financiare, care rezultă din neaplicarea prevederilor legale privind proprietate publică/privată, regimul juridic al acesteia și cele referitoare la inventarierea și evidența contabilă a bunurilor din domeniul public/privat al localității se concretizează în prezentarea de situații financiare eronate prin denaturarea valorii activelor necurente și a capitalurilor proprii.

Echipa de audit a cerut  Reglementarea situației juridice a terenurilor (păşune), ţinând cont de clauzele contractuale, aferente contractelor de concesiune, respectiv de asociere şi Efectuarea demersurilor necesare și legale în vederea evaluării şi înregistrării în evidenţa contabilă şi cadastrală a tuturor terenurilor – păşuni, care sunt în proprietatea Municipiul Lugoj.

 

 

Click pentru comentarii

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Social

Cât de sănătoasă e carnea puilor crescuți în fermele din România. Rezultatele studiului efectuat în sectorul avicol

Publicat

în

Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a publicat recent un raport oficial despre controalele efectuate în sectorul avicol din România în 2022. Autoritățile românești au prelevat un număr total de 2.721 de probe din sectorul avicol, a cărui producție a însumat 522.205 tone de carne de pasăre. Rezultă 1,04 probe la fiecare 200 de tone carne de pui, producție românească, arată Ziare.com.

RETIM

Potrivit raportului EFSA, din cele 2.751 de probe prelevate și analizate în România, o singură probă a fost neconformă: au fost detectate reziduuri ale unui produs antibiotic numit „Sum of enrofloxacin and ciprofloxacin”.

În Ghidul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) actualizat în 2020, enrofloxacin-ul este menționat la categoria B („RESTRICT”), DE RESTRICȚIONAT, ceea ce înseamnă utilizarea acestui medicament veterinar cu anumite restricții privind aplicarea și dozajul.

Autoliv angajează

Cel mai probabil, proba în cauză a conținut reziduuri de antibiotice peste nivelul maxim admis. Proporția este de 100 ml/100 mg, soluție orală, 10 mg enrofloxacină per kg greutate corporală.

Datele analizate de autoritățile naționale, din fiecare stat membru, au fost transmise Autorității Europene pentru Siguranța Alimentelor (EFSA), care le-a centralizat și a întocmit un raport sintetic publicat recent pe site-ul instituției, care poate fi citit aici.

Citiţi mai departe

Social

Gazul care ne ucide. În vestul țării se înregistrează concentrații îngrijorătoare

Publicat

în

Cancerul pulmonar este una dintre cele mai întâlnite cauze ale deceselor cauzate de cancer, cu un procent de 18,2%. Deşi acest cancer este considerat în mod tradiţional ca fiind o ”boală a fumătorilor”, un procent surprinzător de 15-20% din cancerele pulmonare nou diagnosticate apar la persoane care nu au fumat niciodată, multe dintre acestea având între 40 şi 50 de ani.

RETIM

Specialişti din Statele Unite spun că această creştere îngrijorătoare a numărului de cazuri de cancer pulmonar la nefumători este cel mai probabil legată de expunerile mari şi pe termen lung la gazul radon, arată Ziare.com

Acest gaz incolor şi inodor este emis prin descompunerea materialelor radioactive care se găsesc în mod natural în solul din întreaga lume. Radonul poate intra în case prin crăpăturile din podele, pereţi şi fundaţie. Când se acumulează în interior, radonul poate deveni o problemă de sănătate serioasă. Inhalarea acestuia poate creşte riscul de cancer pulmonar.

Autoliv angajează

Gazul poate să persiste şi să se acumuleze în casele şi în plămânii oamenilor în mod silenţios, în absenţa unui test de depistare a acestuia.

Agenţia Internaţională pentru Studiul Cancerului (IARC) clasifică radonul ca fiind principalul agent de mediu cancerigen pentru populaţie.

La rândul său, Organizaţia Mondială a Sănătăţii numeşte radonul ca fiind principala cauză de cancer pulmonar în rândul nefumătorilor, respectiv a 2-a cauză de risc pentru fumatori, şi estimează că provoacă între 3% şi 14% din toate cancerele pulmonare dintr-o ţară, în funcţie de nivelul mediu naţional de radon şi de prevalenţa fumatului. Ca atare, combinaţia dintre expunerea la radon şi fumat este extrem de toxică pentru plămâni.

Cele mai expuse zone la radon din România

În multe ţări, inclusiv în Europa şi în România există ghiduri şi reglementări pentru măsurarea şi controlul nivelurilor de radon în clădiri, cu scopul de a proteja sănătatea publică.

Potrivit evaluării europene, România se situează printre primele poziţii în Europa cu privire la valoarea medie raportată pentru concentraţiile de radon măsurate în aerul interior (Cinelli et al., 2019), din perspectiva riscului de radon în clădiri.

Prin Directiva 59 Euratom a Comisiei Europene din 2013, România, împreună cu toate statele membre ale Uniunii Europene, are obligaţia de a monitoriza şi de a raporta nivelurile de radioactivitate, şi implicit de a lua o serie de măsuri de protecţie împotriva expunerii la radonul din interiorul locuinţelor şi al locurilor de muncă, prin Metodologia pentru determinarea concentraţiei de radon în aerul din interiorul clădirilor şi de la locurile de muncă, din 27 iulie 2023.

Universitatea Babeş-Bolyai (UBB), cu rezultate ştiinţifice solide în domeniu, bazate pe o experienţă de peste 30 de ani de cercetare şi recunoscute de către CNCAN (Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare), face măsurători ale radonului.

Cercetătorii UBB au tras un semnal de alarmă asupra riscului crescut în România

Echipa de la UBB cercetează efectele radonului de mai bine de 20 de ani şi spune că a ridicat numeroase semnale de alarmă, mai ales în ultimii ani, legate de nivelul crescut de radon din clădirile publice cum sunt grădiniţele şi şcolile.

Potrivit specialiştilor clujeni, valori crescute de radon, gaz radioactiv care produce cancer pulmonar şi leucemie, apar în mai multe judeţe din ţară. Harta realizată la UBB a fost încărcată şi pe Atlasul European de Radon.

În România, 16 judeţe înregistrau niveluri de concentraţie ale radonului care depăşeau pragul admis. Aceste judeţe sunt: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Cluj, Covasna, Harghita, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Sibiu, Sălaj, Satu Mare şi Timiş.

Media aritmetică a concentraţiei de radon în aceste zone este de aproape 3 ori mai mare decât media naţională. Vestul țării este regiunea cea mai expusă la creşteri ale nivelului de radon din aer, dar şi marile centre urbane, cum ar fi: Bucureşti, Iaşi, Timişoara şi Constanţa, sunt considerate zone cu un risc ridicat.

Citiţi mai departe

Social

S-a adoptat legea funcționării sălilor de jocuri de noroc. Care sunt localitățile unde vor fi interzise

Publicat

în

Parlamentul României a adoptat marți o nouă lege care marchează o schimbare semnificativă în reglementarea jocurilor de noroc, interzicând funcționarea sălilor de joc și a pacanelelor în localitățile cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

RETIM

Inițiativa a fost prezentată în plenul Camerei Deputaților de către social-democratul Alfred Simonis, care a insistat asupra importanței acestei măsuri pentru a proteja comunitățile locale. Simonis a subliniat că industria jocurilor de noroc, în special pacanelele, are un impact negativ asupra familiilor și societății în ansamblu, provocând daune considerabile.

„Industria jocurilor de noroc, industria păcănelelor, va suferi prima mare înfrângere în Parlamentul României. Voi convoca patru comisii în paralel cu şedinţa de plen a Camerei Deputaţilor, pentru a dezbate, în regim de urgenţă, prima lege împotriva industriei păcănelelor, această industrie care distruge familii şi care face extrem de de mult rău României (…) Astăzi vom da prima mare lovitură industriei jocurilor de noroc. O facem din scurt, de pe azi pe azi, astfel încât să producem o mare surpriză şi să facem un mare bine României”, a menţionat Alfred Simonis, precizând că toate amendamentele au fost depuse în această dimineaţă.

Autoliv angajează

Conform noilor modificări legislative, sălile de joc și aparatele de tip slot-machine vor trebui mutate în afara localităților cu mai puțin de 15.000 de locuitori.

„Este o ipocrizie fără margini să vă prefaceți că vreți să opriți acest flagel prin punere la vot a unei ordonanțe care este în vigoare și la care ați modificat unele lucruri, multe dintre ele cerute chiar de industria păcănelelor. Industria păcănelelor a venit la voi pesediștilor și liberalilor și v-a spus că vor să cheltuie mai puțin pe outdoor și astfel îi obligați și ați limitat outdoorul pentru păcănele la maxim 35 metri patrați. Câți din milioanele alea economiste din outdoor vi se întorc domnule Ciolacu și domnule Ciucă? Sunteți părtași la distrugerea a zeci de mii de familii din România, e praf în ochi dacă interziceți păcănelele doar în localitățile sub 15.000 de locuitori. E bătaie de joc la adresa opoziției creie nu i-ați permis să dezbată amendamentele anunțat cu 10 minute înaintea ședineți de plen”, a acuzat de la tribună deputatul USR, Ionuț Moșteanu.

Proiectul de lege urmează să fie transmis președintelui Klaus Iohannis pentru promulgare, după ce a fost adoptat de Camera Deputaților.

Citiţi mai departe

Social

Guvernul oferă 2.000 de lei pentru fiecare animal crescut din aceste rase. Carnea se vinde și cu peste 100 de lei kilogramul

Publicat

în

Crescătorii de Mangaliţa şi Bazna, două rasede porci tot mai căutate în Europa, pot primi anual 2.000 de lei pentru fiecare animal. Pentru asta, trebuie să depună o cerere până la sfârşitul lui iunie. Guvernul a aprobat ajutorul promis pentru creşterea porcilor din rasa Mangaliţa sau Bazna.

RETIM

Ajutorul este de aproximativ 1 milion de lei. Aşadar, pentru fiecare cap de animal, în acest an, subvenţia este mai mare, de la 1.200 de lei a ajuns la 2.000 de lei, cu peste 60% mai mult decât anul trecut, arată Observator.

Carnea de mangaliţă este considerată destul de sănătoasă pentru organismul uman, adesea comparată cu carnea de somon, însă dacă ne raportăm la preţuri – acestea nu sunt întocmai accesibile.

Autoliv angajează

Spre exemplu, un kilogram de cârnaţi din carne de mangaliţă ajunge să coste chair şi 120 de lei, iar un kilogram de şuncă ajunge la aproximativ 80, 90 de lei. Aceste produse se vând în magazinele de specialitate.

Citiţi mai departe

Cele mai citite